Controversata polemică iscată în urma propunerii conducerii Bibliotecii Judeţene din Sălaj de a schimba numele instituţiei pare să fie doar o falsă problemă. Cei aşteptaţi să se pronunţe, cititorii, şi nu numai, nu au răspuns provocării de a participa, miercuri, la o dezbatere publică pro sau contra noului nume al bibliotecii, Vasile Avram.
Directorul BJ, Florica Pop a reiterat faptul că iniţiativa de a schimba denumirea instituţiei din Ioniţă Scipione Bădescu a fost lansată anul trecut, de Sânziene, când Vasile Avram ar fi împlinit 70 de ani. Demersul în favoarea acestei schimbări va fi continuat, şi se speră ca până anul viitor, când (pe 12 decembrie) se împlinesc 10 ani de la trecerea sa în eternitate această idee să prindă viaţă. În mod normal, potrivit legislaţiei, nu suntem obligaţi să organizăm dezbateri publice dacă dorim schimbarea denumirii bibliotecii. Legea nu specifică nicăieri că trebuie să cerem părerea cuiva în acest sens. Noi totuşi am dorit să facem acest lucru, să consultăm publicul, pentru că îi respectăm pe sălăjeni. Paşii pe care îi avem de urmat sunt următorii: BJ poate solicita Consiliului Judeţean Sălaj înaintarea unui proiect de hotărâre pentru schimbarea denumirii, şi obţinerea avizului de la Comisia de Atribuire de Denumiri de pe lângă Prefectură, a explicat Florica Pop.
Numele bibliotecii nu este totul
Schimbarea numelui din partea conducerii bibliotecii a fost doar o propunere. Numele nu este totul. El este dus mai departe de oameni, de profesionalismul, dăruirea şi calitatea serviciilor oferite populaţiei. Biblioteca Sălajului este recunoscută în ţară, prin nenumăratele proiecte iniţiate, prin rezultatele remarcabile obţinute şi prin stăruinţa personalului şi a conducerii de a aduce cartea şi informaţia, prin nenumăratele activităţi desfăşurate şi apreciate de participanţi în viaţa publicului. Mai mult, este pentru prima dată în istoria acestei instituţii publice judeţene când managerul face parte activă din Biroul Executiv şi Consiliul de conducere al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, participând,prin idei şi iniţiative la nenumărate documente utile tuturor bibliotecilor şi bibliotecarilor din România.
Tot pentru Florica Pop s-au făcut şi alte nominalizări pentru funcţii la nivel naţional sau de participări la delegaţii în străinătate în diferite proiecte. Refuzul(o spune cu sinceritate) de a face parte din toate aceste structuri este justificat de managerul bibliotecii tocmai prin aceea că a dorit să susţină activitatea din Sălaj, unde sunt multe proiecte în derulare, unde sunt probleme cu spaţiile, cu mutatul şi unde pregătim demararea unor aplicaţii pentru alte modernizări ale bibliotecilor la nivel de judeţ. De multe ori sunt acuzată că nu doresc să plec din “provincie”, dar, au înţeles majoritatea că dorinţa mea şi a colectivului BJS este aceea de a atrage în Sălaj cât mai multe proiecte şi a ne dezvolta şi moderniza în fiecare an”. Conducerea actuală a BJS a adus în judeţ, an de an, premii remarcabile, dar despre acestea nu s-au “înverşunat” să scrie cei care azi, pornind de la o simplă propunere a unei instituţii, aruncă acuzaţii nejustificate. Managerul BJS ne-a declarat că niciodată nu va răspunde la neadevăruri pentru că, biblioteca şi bibliotecarii au o singură culoare: aceea a înţelepciunii pe care o culeg din CARTE!
Au fost şi alte variante
Vasile Avram nu a fost singura propunere de a înlocui numele lui Ioniţă Scipione Bădescu de pe frontispiciul BJ. S-au mai vehiculat şi alte variante: Simion Bărnuţiu, Corneliu Coposu, Iuliu Maniu, Vasile Breban, ori Petre Dulfu, dar până la urmă au fost excluse, ele fie au mai fost atribuite unor instituţii, fie nu se potriveau domeniului. Florica Pop remarca faptul că unii nu au încredere în managerii de la bibliotecă, unde sunt specialişti care pot evalua astfel de lucruri. Nu avem pretenţia ca omul simplu să le ştie pe toate, dar lumea trebuie să accepte că opera unui om de valoare rezistă în timp chiar prin ideile transmise umanităţii. Ioniţă Scipione Bădescu este o personalitate controversată, care nu poate să reziste în timp, numai pe motiv că era prieten cu Eminescu şi Caragiale şi nu cred că este una din cele mai importante personalităţi ale Sălajului. Pe de altă parte, opera lui Vasile Avram, care conţine poezie, proză, teatru, studii de sinteză, filosofie ş.a. reprezintă un univers de idei, valabil nu doar pentru Sălaj, ci pentru România şi întregul mapamond, pentru grija deosebită şi respectul pentru fiecare cuvânt. El este asociat şi comparat cu nume mari în cultura românească: Noica, Eliade şi Blaga, această asociere fiind făcută prin valoarea operei sale. Nu se poate vorbi în acest caz nici de interese, nici de orgolii, decât de respectul pentru un mare gânditor al Sălajului.
Vechea atribuire, o greşeală
Dacă numele Bibliotecii Judeţene Sălaj, cel de Ioniţă Scipione Bădescu a fost uzitat vreme de 54 de ani nu înseamnă că trebuie, din conservatorism, păstrat. Şi, cu atât mai mult, dacă în vremurie trecute, erau fel şi fel de controverse în jurul acestui nume. Între scrierile găsite pe rafturile BJ, într-una din însemnările lui Vasile Bălan, Un prieten al lui Eminescu: Ioniţă Scipione Bădescu, se dezvăluie: …În 1989, un ziar liberal din Botoşani publica la rubrica < Satira Zilei > notiţa: Scipione colaborator, pe care, pentru că ne oferă unele ştiri biografice, o reproducem aproape în întregime. < Scipione, văzând că toate Dicţionarele contemporane şi cu toată medalia bene-merenti, dată lui pentru merite literare, acestea totuşi întârzie de a fi recunoscute de contemporani, văzând în sfârşit că contribuţia lui la crearea unor opere de artă e necunoscută obştei, a hotărât să lase modestia la o parte şi să declare: Am fost discipolul şi colaboratorul lui Cezar Bolliac şi Boerescu, am fost colegul şi colaboratul lui Eminescu şi Caragiale (...).
Noi văzând suprinderea şi nedumerirea publicului la auzul acestei declaraţii, am recurs imediat la singurul rămas în viaţă din aceşti scriitori, la Caragiale şi i-am cerut explicaţii. I-am zis:< Scipione Bădescu zice că a fost colaboratorul lui Caragiale >. Iar acesta răspunde: Da, îmi aduc aminte ca prin vis că era unul ce purta cam acest nume şi care făcea corecturile la Timpul pe când scriam eu acolo cu Eminescu. Acest individ (Bădescu) era un tip ridicul în cel mai înalt grad. De la el am împrumutat multe trăsături caraghioase pentru tipurile din comediile mele cum e publicistul Rică Venturiano încât e adevărat că Scipione era colaboratorul meu în multe din comediile mele. George Călinescu scria în Viaţa lui Eminescu :Deoarece Scipione Bădescu, prieten de redacţie, aflat acum la Botoşani, care putea să-l atragă la un pahar de vin, Henrieta, vigilentă, se târa adesea la braţul lui, poposind din când în când pe un scaun cerut la vreo dugheană.
Vasile Avram,
un cărturar deplin
În Dicţionarul etnologilor români (Bucureşti, Ed. Saeculum) stă scris despre etnologul, scriitorul, poetul, prozatorul, dramaturgul şi filosoful sălăjean: Vasile Avram a fost înainte de toate, ceea ce se numeşte un cărturar deplin, în cuvintele de acum, un intelectual înzestrat cu lecturi, informaţii şi interes cum foarte puţini sunt în apropierea noastră imediată. Curiozitatea lui, convertită, până la urmă în studiu, s-a întins pe domenii vaste şi felurite, de la antropologia generală, prin diferitele ei ramuri şi discipline, până la etnologie, etnografie şi folcloristica specializată. De aici, la literatura română, şi apoi, la cultura generală. Într-un cuvânt, a fost ceea ce se numeşte îndeobeşte, un spirit luminat (Mircea Tomuş). …ardeleanul Vasile Avram trebuie alăturat acestei a doua categorii, a celor nespecifici, a excepţiilor…nu doar un scriitor împlinit, ci de-a dreptul o personalitate a literaturii române din acest început de mileniu, o personalitate de ample semnificaţii…a dat cea mai plastică şi mai înaltă definiţie-metaforă a limbii pe care o vorbim, spunând despre ea că a învăţat să vorbească rugându-se (Ion Papuc).
Din opera sa pot fi menţionate următoarele titluri: Legat la ochi, Zeul din labirint, Constelaţia magicului, Anima dr.Telea-Timp şi destin la Noul Român, Cărţile eptimahice, Creştinismul cosmic-o paradigmă pierdută?, Călătorii de sâmbătă, Elogiile orhideei, Interviu transfinit. Mircea Ivănescu răspunde la 286 de întrebări ale lui Vasile Avram, Fiul apocrif, Chipurile divinităţii. O hermeneutică a modelelor teofanice în spaţiul sud-est european, Terra mirabilis, Roata stelelor, Elegiile din Dulino, Studii de istorie a filosofiei româneşti, Eternităţi de o clipă, Piaţa aurarilor.
Simpozion naţional Vasile Avram
Reprezentanţii BJ sunt decişi să ducă la bun sfârşit demersul lor pentru schimbarea numelui şi spun că nu se grăbesc să pună în aplicare acest gând, până nu vor reuşi să facă tuturor cunoscute argumentele lor. Dacă pe cei care sunt contra îi interesează personalităţile sălăjene îi invităm să vină la bibliotecă. Noi le oferim cărţi, dar nu putem citi în locul lor. Vom organiza întâlniri şi dezbateri pentru a argumenta alegerea noastră. În cursul lunii aprilie, vom lansa cartea Vasile Avram-Omul şi Opera. De la Lemniu la Nicula, un ocol prin lume. Nu în cele din urmă, după ce se vor derula colocviile şi dezbaterile de la Nicula pe tema operei lui Vasile Avram, intenţionăm să organizăm, în luna mai, la Zalău un simpozion naţional Vasile Avram.